Stiluri de atasament ale bebelusilor

In zilele noastre se vorbeste mult despre atasamentul parintesc si desi multora le este familiar acest termen, nu toti stiu ce inseamna sau cum poate fi analizat atasamentul bebelusului fata de parinti.

Speram ca acest articol te va lamuri sau, pentru cei care cunosc semnificatiile termenului, va oferi informatii suplimentare privitoare la acest subiect.

Termenul de ”atasament” a fost introdus pentru a descrie un stil de ingrijire a copilului foarte responsabil si plin de atentie. Atasamentul promoveaza apropierea fizica si emotionala intre parinte si copil, prin comunicare, alaptarea la san, purtarea copilului cu sine in deplasari, impartirea patului cu acesta si stabilirea unor limite.

Atasamentul bebelusilor cu parintii indeamna parintii sa tina mereu copiii langa ei, in primele saptamani de viata. Astfel, alaptatul la san este incurajat, deoarece intareste instinctul matern de a comunica cu bebelusul prin apropierea fizica de acesta, prin transmiterea unor influente hormonale si promovarea atentiei fata de acesta. Atat purtarea copilului, care consta in obiceiul de a tine copilul legat pe corpul parintelui cu ajutorul unui marsupiu sau ham, cat si impartirea patului cu copilul, parinti si copii dormind impreuna in acelasi pat, ofera modalitati in plus de a crea o apropiere de copil.

Stabilirea limitelor este o teorie despre disciplina care implica un raspuns adecvat nevoilor reale si potrivite cu varsta ale copilului si folosirea blandetei indisciplinarea copilului. Toate aceste comportamente au ca scop dezvoltarea unei relatii intuitive si bazata pe incredere intre parinti si copil prin apropierea fizica si emotionala, care usureaza cunoasterea nevoilor copilului si elaborarea unui raspuns adecvat acestora. Desi unii oameni le privesc ca pe un set de reguli ce trebuiesc urmate ca la carte, ele sunt de fapt doar niste instrumente recomandate, care trebuie insa individualizate pentru fiecare familie si situatie in parte.

Parintii care vor sa aibe o legatura de afectiune puternica cu bebe se concentreaza, in general, pe copil si nu pe ceas sau calendar, urmarind semnele disponibilitatii acestuia de a manca, de a dormi, de a sta cu un ingrijitor, de a dormi singur sau de a practica un nou comportament. Pentru a intelege cat este de disponibil copilul tau sa faca ceva, trebuie sa il cunosti foarte bine. Acesti parinti invata sa isi cunoasca copilul prin faptul ca il tin mereu in apropiere de ei si ii acorda mult timp si atentie. Atunci cand copilul va face greseli, parintii il vor putea influenta in bine pe acesta deoarece cunoasterea copilului lor include si evaluarea reactiilor acestuia la demersurile facute de parinti.

Spune nu metodei ”sa planga pana ii trece”. Unii parinti raspund prompt la plansetele bebelusului, in ciuda credintei populare conform careia daca raspunzi mereu la plansetele lui, vei ”rasfata” copilul. Ei inteleg ca plansetul bebelusului este un instrument de supravietuire foarte puternic destinat obtinerii unui raspuns. Conform conceptiei lor, raspunsul la plansetul copilului duce la construirea increderii, invata parintii sa ii ”asculte” pe copii si este primul pas in dezvoltarea unei bune comunicari intre parinte si copil. Se pare ca biologia umana vine in sprijinul acestei teorii prin faptul ca tipetele copilului declanseaza in organismul mamei un raspuns hormonal puternic, a carui ignorare de catre aceasta o face sa se simta foarte neplacut.

Importanta alaptatului. Alaptatul la san ofera bebelusului o nutritie optima si un sistem imunitar puternic. In plus, deoarece laptele matern se digera rapid, bebelusul va putea fi hranit frecvent si tinut aproape continuu in apropierea mamei atunci cand este hranit exclusiv prin alaptare. Hranirea exclusiva prin alaptare la san demonstreaza nevoia biologica a bebelusului de a avea un contact aproape continuu cu mama sa, ca o forma de tranzitie naturala de la viata intrauterina la cea extrauterina.

Cand copilul doarme cu parintii este doar o  satisfacere a nevoii copilasului tau de a avea un contact strans cu tine. Exista, insa, o varietate de modalitati in care parintii abordeaza aceste probleme. In timp ce unii parintii isi poarta aproape tot timpul copiii intr-un ham, altii ”stiu” ca bebelusului lor ii place sa fie purtat cu caruciorul cand este in parc. Unii parinti pot incepe prin instalarea bebelusului in leagan la inceput si aducerea lui in patul lor de adulti, dupa primatrezire nocturna a acestuia. Unii folosesc leagane speciale care se pot atasa pe partea laterala a patului parintilor. Fiecare familie va decide in stilul ei personal cum sa satisfaca nevoile ei si ale bebelusului lor, promovand in acelasi timp apropierea de acesta.

Educatia copilului si cum reactioneaza parintii in fata greselilor. De exemplu cand unii parinti aleg sa puna obiectele fragile in afara razei de accesibilitate a copiilor, in loc sa incerce sa invete copiii de varste fragede sa nu le atinga. Acestia nu inteleg ca nu este realistic sa te astepti ca un bebelus sa reziste nevoii de a atinge obiectele ispititoare.

Parintii nu trebuie sa apeleze la pedepse corporale ci vor prefera sa indrume copilul, sa foloseasca jocul de roluri, sa ofere recompense pentru comportamentele adecvate si pedepse blande precum ”statul la colt” sau pierderea unor privilegii, tinand tot timpul seama de nivelul de dezvoltare al copilului.

Atasamentul parintilor fata de copii inseamna in primul rand cunosterea copilului tau si sa faci ceea ce instinctul si cunoasterea celor din familia ta iti spune ca este bine sa faci. Comportamentele sunt doar modalitati care se recomanda sa le folosesti pentru ca iti cunosti mai bine copilul.